Cornel Ban este profesor asistent în relaţii internaţionale, autor al numeroase articole şi volume de economie politică internaţională, unul dintre acestea fiind şi: „Dependență și dezvoltare. Economia politică a capitalismului românesc” (Tact, 2014).
1. The Euro and the Battle of Ideas, Markus K Brunnermeier, Harold James and Jean-Pierre Landau, Princeton University Press.
Mulți economiști consideră zona euro ca fiind o idee proastă, din cauza diversității economiilor care o compun și a lipsei instituțiilor care ar trebui să o coordoneze. Dar această carte, scrisă de un economist german, un istoric britanic și un fost bancher central francez, clarifică o și mai importantă falie, aceea existentă la nivelul ideilor. Zona euro suferă din cauza unor „concepte divergente cu privire la maniera în care funcționează economiile.” Rezultatul este un „non-dialog”, mai ales între Franța și Germania. Din păcate, e posibil să nu existe o soluție pentru acest dialog al surzilor.
2. Global Inequality: A New Approach for the Age of Globalization, Branko Milanovic, Harvard University Press.
Această carte remarcabilă contribuie semnificativ la îmbogățirea cadrului analitic creat de lucrări recente scrise de Thomas Pikkety, Anthony Atkinson sau François Bourguignon. Milanovic ajunge la concluzia că inegalitatea sporește în majoritatea țărilor, chiar dacă inegalitatea globală, cu toate că este enormă, se află în declin. Din nefericire, el nu vede un sfârșit al actualei amplificări a inegalității în țările cu venituri mari pe cap de locuitor. Ceea ce creează tulburătoare pericole politice.
3. The Corruption of Capitalism: Why Rentiers Thrive and Work Does not Pay, Guy Standing, Biteback.
Noi nu avem de fapt un capitalism al pieței libere, susține un bine cunoscut critic al sistemului economic contemporan. În schimb, avem un „capitalism rentier”. Rezultatul nu este o piață liberă, ci una măsluită, în care bogații prosperă și o pătură din ce în ce mai largă a populației este împinsă către o existență precară. Din ce în ce mai mult, primii sunt chiar în stare să modeleze politica democratică. Ceea ce este necesar, susține cartea, este „eutanasierea rentierului” pe care o propusese Keynes. Diagnosticul e unul puternic. Soluții, de asemenea, există. Dar vor fi ele puse în aplicare?
4. How Will Capitalism End? Essays on a Failing System, Wolfgang Streeck, Verso.
Capitalismul democratic traversează o perioadă nefastă. Criza din anii 2007-2009 și alegerea ulterioară a lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii demonstrează acest lucru. În această carte, sociologul german Streeck susține că avem de-a face cu o condamnare la pieire a capitalismului, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte sisteme economice în trecut. Dar el nu crede că înlocuitorul capitalismului va fi mai bun decât acesta. Dimpotrivă, o nouă Epocă Întunecată de află în fața noastră. Această afirmație trebuie privită ca o avertizare, nu ca o profeție.
5. Four Futures: Life After Capitalism, Peter Frase, Verso.
Cartea reprezintă o captivantă explorare a utopiilor și distopiilor care s-ar putea dezvolta din societatea contemporană. Peter Frase susține că sporirea automatizării și o crescândă penurie a resurselor, cauzată de schimbările climatice, vor zgudui din temelii lumea în care trăim. În Four Futures, Frase își imaginează cum ar putea arăta lumea post-capitalistă, utilizând atât instrumente ale științelor sociale cât și ale ficțiunii speculative pentru a explora ce ar putea aduce cu sine comunismul, rentierismul, socialismul sau exterminismul. Ar putea utilizarea din ce în ce mai frecventă a roboților de către forțele de ordine să ne introducă într-o lume care să semene cu cea a romanului SF Ender’s Game? Și, desigur, comunismul ar elimina lipsurile materiale și inegalitățile de avere, dar nu există o garanție că ierarhiile sociale, guvernate de o economie „a simpatiilor”, nu le-ar lua locul. Un tur vijelios prin ficțiunea științifică, teoria socială și universul noilor tehnologii care deja ne modelează viețile, Four Futures reprezintă un bilanț al socialismelor pe care le-am putea cunoaște dacă Stânga resurgentă va fi încununată de succes, dar și al barbariilor de care ne-am putea lovi dacă aceste mișcări de stânga vor eșua.
6. Alternatives to Capitalism: Proposals for a Democratic Economy, Robin Hahnel and Erik Olin Wright, New Left Project.
Cum ar arăta o societate liberă și democratică viabilă? Sărăcia, exploatarea, instabilitatea, ierarhia, subordonarea, inegalitățile radicale de avere și putere – nu este greu să listăm numeroasele injustiții ale capitalismului. Dar există o alternativă preferabilă și funcțională? Alternatives to Capitalism: Proposals for a Democratic Economy prezintă o dezbatere între două asemenea posibilități: „economia participativă” a lui Robin Hahnel și socialismul „real utopic” al lui Erik Olin Wright. Cartea este o detaliată și merituoasă discuție care pune în lumină o serie de chestiuni și dileme de o importanță crucială pentru orice efort serios de construire a unei lumi mai bune.
7. Scandalous Economics: Gender and the Politics of Financial Crises, Ed.Aida A. Hozić şi Jacqui True, Oxford University Press.
Cartea observă peisajul crizei financiare globalizate aflate în plină desfășurare și consecințele acesteia din perspectiva teoriei feministe și de gen. Ea este inovativă întrucât susține că normalizarea ordinii economice actuale în contextul propriei prăbușiri a fost facilitată tocmai de cooptarea perspectivelor feministe în limbajul politicilor implementate ca răspuns la criză. Lucrarea demonstrează cum analiza feministă a economiei politice contribuie cu instantanee importante la gândirea critică din domeniile Economiei Politice Internaționale și Relațiilor Internaționale. Asta prin analizarea unor scandaluri, a unor relatări media și a culturii populare ca textele genizate ale crizei economice.
8. The Seven Secrets of Germany, Economic Resilience in an Era of Global Turbulence, David B. Audretsch şi Erik E. Lehmann, Oxford University Press.
Cartea adoptă argumentul mai rar avansat conform căruia Germania, cea mai mare și puternică economie din Europa, face totul perfect pentru a-și menține succesul economic în mijlocul unei mări a stagnării care acoperă aproape tot continentul. Ea subliniază faptul că Germania a acționat în sensul generării unei performanțe economice atât de pozitive tocmai pentru ca și alte țări să-i poată călca pe urme. Autorul examinează succesul Germaniei printr-o lentilă largă, susținând că politicile, mediul de afaceri și societatea contribuie împreună la prosperitatea națiunii.
9. The Economics of Poverty, Martin Ravallion, Oxford University Press.
O sinteză detaliată a mecanismelor economice din spatele sărăciei, lucrarea explică sărăcia într-o manieră interesantă atât pentru cei care au, cât și pentru cei care nu au cunoștințe solide de economie. Ea oferă o istorie a studierii sărăciei, și o evaluare sinceră a sărăciei în lumea de astăzi. Totodată, explică efectele pe care inegalitatea le-ar putea avea asupra viitorului sărăciei în Americi, în Europa, și chiar dincolo de aceste spații.
10. Ruling Ideas. How global neoliberalism goes local, Cornel Ban, Oxford University Press.
Teoriile economice neoliberale sunt puternice întrucât cei care le traduc pe plan intern le fac să devină locale, hibridizând scenarii globale cu idei locale. Totuși, asta nu înseamnă că toate translațiile locale modelează politicile. Constrângerile externe și accesul translatorilor la instituții ale politicii de coeziune filtrează hibrizii neoliberali care se transformă în politici reale. Comparând neoliberalismul moderat care prevalează în Spania cu acela mai radical care modelează gândirea politicilor în România, Ruling Ideas explică de ce hibrizii neoliberali ajung la formele pe care le cunoaștem, și cum supraviețuiesc ei crizelor. Cornel Ban contribuie la bibliografia subiectului arătând că aceste variante diferite de neoliberalism depind de ideile concurente disponibile la nivel local, de rețeaua de actori care acționează ca avocați ai neoliberalismului pe plan local, și de vulnerabilitatea lor la coerciția externă.
Ruling Ideas acoperă o perioadă istorică extinsă, începând cu perioada Franco în Spania și perioada Ceaușescu în România, discută integrarea economică a acestor țări în UE și continuă prin Europa Marii Recesiuni și criza europeană a datoriilor. Larga acoperire istorică permite analizarea atentă a manierei în care neoliberalismul guvernează în vremuri de stabilitate sau de criză și sub sisteme politice diferite.
