3 decembrie a fost ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Mesajul nostru din acest an se referă la persoanele cu dizabilități instituționalizate, care se confruntă cu o serie de probleme grave, incluzând relele tratamente, condițiile de trai precare, lipsa oricărei perspective de reintegrare în societate sau privarea arbitrară de libertate.
Săptămâna aceasta, pe 28 noiembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a tras încă un semnal de alarmă condamnând România pentru detenția ilegală a unui bărbat diagnosticat cu schizofrenie într-un spital psihiatric timp de zece ani (cauza N. contra României). CEDO a constatat lipsa infrastructurii de servicii sociale necesare pentru a sprijini tranziția reclamantului și a altor persoane aflate în aceeași situație de la un plasament instituțional de durată la traiul în comunitate, precum și modul neglijent în care instanțele din România abordează cauzele privind drepturile fundamentale ale acestei categorii de persoane. În consecință, CEDO a solicitat expres autorităților române să reformeze procedurile de internare ne-voluntară în spitale psihiatrice precum și să asigure accesul real la justiție al persoanelor vizate de aceste măsuri.
Hotărârea din cauza N c. României este ultima dintr-un lung șir de hotărâri în care CEDO constată încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități psiho-sociale și intelectuale internate în instituții rezidențiale de lungă durată. Cu toate acestea, în loc ca autoritățile Statului Român să se mobilizeze pentru a evalua și rezolva în mod prioritar problemele identificate de CEDO, observăm o serie de acțiuni care riscă să compromită pe termen lung reforma în acest domeniu. Astfel, semnalăm cu îngrijorare modul discreționar în care Senatul a revocat recent conducerea Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, înființat în baza Legii nr 8/2016. Senatul a justificat această măsură prin prisma lipsei de randament a fostei conduceri, în condițiile în care Statul Roman nu a alocat resursele necesare pentru a permite acestui mecanism funcționarea în condiții normale.
Având în vedere importanța Consiliului de Monitorizare, al cărui rol este exact acela de a preveni și combate genul de abuzuri semnalate de CEDO în cauza N. contra României, facem apel la Senat să trateze cu responsabilitate procesul de selecție a unui nou președinte, în conformitate cu criteriile de integritate şi profesionalism prevazute de lege. Odată numită o nouă conducere, se impune alocarea resurselor umane, financiare și organizaționale necesare pentru activarea acestui mecanism, la doi ani după adoptarea Legii 8/2016.
