În apărarea românilor care muncesc în țări străine

Cetățenii români plecați în țări străine, deși aflați departe de casă, au nevoie de sprijinul activ al statului român pentru a nu suferi abuzuri și exploatare. Pentru a nu fi tratați ca cetățeni de mâna a doua în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie și în celelalte țări în care trăiesc și muncesc.

Se estimează că peste 3 milioane de români, respectiv 20% din populația României cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, sunt plecați sau stabiliți definitiv în străinătate. Acest procent plasează România pe primul loc la acest capitol între țările membre ale Uniunii Europene. Migrația românilor a fost, în principal, efectul sărăcirii și al lipsei de oportunități, după închiderea fabricilor și a afacerilor falimentare în orașele și satele României, dar și efectul veniturilor mici din România, comparativ cu cele din Vest.

O parte dintre românii care lucrează în străinătate o fac în condiții dificile. Necunoscând îndeajuns legile sau limba din țara gazdă și neavând parte de sprijinul autorităților din România, aceștia sunt deseori expuși exploatării sau abuzurilor. În multe ramuri economice, de exemplu în cele prelucrătoare, în agricultură, în construcții și în domeniul îngrijirii de persoane (de copii, bolnavi, vârstnici), condițiile de muncă precare și exploatarea sunt mai accentuate.

Filiala Demos Viena a documentat recent cazul muncitoarelor și muncitorilor din domeniul de îngrijire intensivă de persoane vârstnice din Austria, țară în care jumătate dintre cei care prestează acestă muncă provin din România și sunt în majoritate femei. Despre abuzurile la care sunt supuse aceste persoane puteți citi aici.

Rareori nedreptățile și abuzurile la care sunt supuși lucrătorii și lucrătoarele din România în țările străine reușesc să mobilizeze autoritățile pentru a interveni. De obicei, capătă vizibilitate situațiile extreme semnalate de presă. Un exemplu este cazul de exploatare în muncă și abuz sexual la care erau supuse femeile românce angajate în agricultură în regiunea Ragusa, Italia, semnalat în 2017 de presa internațională.

Din cauza muncii grele și adesea deprimante, a izolării și a distanței față de propria familie a apărut o tulburare psihică denumită ”Sindromul Italia”. A fost observată de medicii de la Institutul de Psihiatrie Iași la femeile care suferă tulburări psihice după perioadele lungi petrecute la muncă în străinătate, marcate de izolare, dor de casă, lipsa de integrare în noua societate și nesiguranța locului de muncă.

Cetățenii români din diaspora au nevoie de protecție împotriva abuzurilor și a exploatării. Statul român trebuie să-i reprezinte și să-i asiste, oriunde ar fi. Pe lângă îmbunătățirea condițiilor de muncă și creșterea salariilor în România pentru a opri valul de emigrare de muncă, este nevoie de programe și instituții puternice care să întărească și protejeze drepturile cetățenilor români de pretutindeni la o muncă decentă, în condiții umane și cu o plată adecvată.