Întâlnim tot mai des situații în care angajații stau peste program. Adesea, munca prestată în afara orelor de lucru nu este plătită. Şi chiar dacă este remunerată, munca suplimentară în exces, dincolo de limita prevăzută de lege, duce la epuizare, boli profesionale și oboseală cronică.
Conform datelor din European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste 35% din angajații români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, România fiind pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Cehia și Grecia și peste media europeană de 23%. Angajații cu vârsta între 35-49 de ani sunt cei mai expuși riscului de ore suplimentare, 39% dintre aceștia muncind mai mult de 40 de ore pe săptămână. Impactul muncii în exces asupra sănătății și performanței angajaților e dezastruos. 15% din angajații români au afirmat că munca le afectează negativ starea de sănătate. Totodată, un studiu făcut de FES România în parteneriat cu Blocul Național Sindical arată că orele prelungite la locul de muncă cresc frecvența numărului de concedii medicale, fapt ce conduce la reducerea productivității cu 2% în sectoarele industriale.
Munca suplimentară peste limita prevăzută de lege trebuie depistată și sancționată corespunzător. Mecanismele legale și instituționale actuale nu și-au demonstrat eficiența în combaterea fenomenului. Un obstacol major este ineficiența sancțiunilor legale. În prezent, fie că o persoană a lucrat o oră în plus, fie că o mie de persoane au prestat 100 de mii de ore în plus, amenda pentru angajator nu poate depăşi pragul de 3.000 de lei. Această sancţiune nu afectează companiile cu cifre de afaceri de sute de mii sau milioane de euro și nu descurajează folosirea masivă a muncii suplimentare a zeci sau sute de angajați.
Este nevoie de mecanisme de inspecție a muncii mai eficiente, dar și de o informare mai mare a angajaților cu privire la drepturile lor. Este necesară modificarea Codului Muncii, care să prevadă penalizarea cu amenzi mai mari a angajatorilor care își obligă angajații să efectueze ore suplimentare ilegale.
De asemenea, susținem schimbarea legislației în vigoare astfel încât angajaţii din România să aibă parte de mai mult timp liber pentru activitățile familiale, pentru dezvoltare personală, formare profesională sau îndeplinirea atribuțiilor cetățenești.
Viața unei persoane nu trebuie să fie redusă la muncă. E nevoie de un echilibru între viața personală și cea profesională. Oamenii sunt mai mult decât simple unelte de producție, mai mult decât resurse în vederea generării de profit!
