Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), principalul finanțator public la nivel național al culturii din România, este din nou în vizorul schimbărilor arbitrare și incoerente făcute de actuala guvernare.
În cei aproape 14 ani de activitate, instituția a finanțat sute de proiecte valoroase. De finanțările AFCN pot beneficia atât instituții culturale publice precum muzee, teatre, biblioteci cât și operatori culturali independenți. Pentru cei din urmă, aceste finanțări câștigate prin concurs sunt principala formă de susținere a activității. În ultimii ani, printr-un management exemplar, AFCN a reușit să mențină un ritm alert cu trei sesiuni de finanțare pe an, transparență instituțională și un calendar previzibil, devenind astfel singurul finanțator cultural din România care se poate lăuda cu o asemenea performanță.
Sursele banilor pe care AFCN îi administrează sunt de două feluri. Pentru cele două sesiuni destinate proiectelor culturale, sursele sunt extrabugetare, colectate de la Loteria Națională și alți operatori de jocuri de noroc. Fondul care se formează din aceste colectări este unul peren ce permite finanțări inclusiv pentru proiecte multianuale. Pentru proiectele editoriale, cea de-a treia sesiune anuală, sursa banilor este prin alocare de la bugetul de stat, via Ministerul Culturii.
Pe 1 martie anul curent, AFCN a anunțat lansarea celei de-a doua sesiuni de finanțare cu un buget de 38,367,559.70 lei stabilit în urma alocării bugetare a Consiliului AFCN. Această sumă există în contul AFCN încă de la 1 ianuarie 2019 fiind rezultatul colectării din surse extrabugetare în 2018.
Pe 1 mai 2019, AFCN anunță că nu mai poate desfășura sesiunea curentă de finanțare așa cum fusese anunțată ci cu o reducere de 30% din valoarea totală. Motivul este schimbarea impusă de Ministerul de Finanțe prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3809 din 18 decembrie 2018, cap. III, alin. 3.23., (1), (2). care trece instituția de la un cont de disponibil la înrolarea într-o sursă bugetară distinctă – E. Fila de buget comunicată de ordonatorul principal de credite pentru 2019 pe sursa E a trebuit să se încadreze în limita impusă de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv 31 milioane lei, așadar cu 30% mai puțin decât dispune instituția în cont. Asta înseamnă că deși banii colectați din surse extrabugetare există, ei nu vor mai putea fi utilizați în totalitate iar 30% din proiectele ce sunt în acest moment în curs de evaluare nu își vor mai primi finanțările.
Iar asta nu este tot, ironia sorții face ca în Anul Cărții, așa cum a declarat Uniunea Europeană 2019, sesiunea destinată finanțării proiectelor editoriale ce fusese prevăzută pentru data de 2 mai va fi amânată pentru o dată pe care AFCN anunță că o va comunica ulterior. Motivul este nefinalizarea procesului de alocare bugetară. Deși țara noastră s-a angajat să participe la Anul Cărții cu un program denumit „România citește”, sesiunea editorială a AFCN a fost compromisă prin întârziere.
AFCN nu se află la primul atac din partea actualei guvernări. Anul trecut, ministrul culturii, dl. George Ivașcu, a modificat modul de evaluare a proiectelor culturale prin ordonanța nr.76/2018, art. 16 și 17. Prin cele două articole de lege, ministerul introduce în comisiile de evaluare ale AFCN câte un expert numit de Ministerul Culturii ce urmează să evalueze proiectele pro bono. Prin această modificare, ordonanța încalcă legea de funcționare a AFCN care stipulează că evaluatorii proiectelor culturale vor fi selecționați de către Consiliul AFCN pe baza competențelor. Deja după prima sesiune de finanțare derulată anul trecut în toamnă, efectele negative ale acestei legi și-au făcut simțită prezența.
În acest context, Demos se solidarizează cu reprezentanții sectorului cultural independent, cu artiștii și lucrătorii din cultură pe care aceștia îi reprezintă. Ei vor fi primii afectați de toate aceste schimbări arbitrare ce fac parte dintr-o strategie mai amplă de destabilizare a sectorului ONG și a culturii independente din România. Solicităm revenirea la sistemul de funcționare fiscală a AFCN cu cont de disponibil și fond peren, singura formulă ce permite finanțarea proiectelor multianuale și utilizarea banilor proveniți din surse extrabugetare. De asemenea, cerem finanțarea adecvată a sesiunii editoriale a AFCN și depolitizarea procesului de selecție a proiectelor culturale.