Europa solidară, Europa noastră

 

Summit-ul UE de la Sibiu organizat în ziua de 9 mai, Ziua Europei, a pus în discuție viitorul Uniunii. Soarta acesteia ne privește pe toți. Astfel, lansăm la rândul nostru o viziune de dezvoltare a unei Europe unite, democratice și solidare. Legislația electorală restrictivă (pe care o contestăm la Curtea Constituțională) ne împiedică să ne prezentăm viziunea ca participanţi la alegeri. Nu ne oprește însă să contribuim la dezbaterea publică.

 

Viziunea noastră

Viitorul Uniunii Europene este în pericol. Visul atâtor generații din toate colțurile Europei de a se bucura împreună de pace, democrație, drepturi și bunăstare riscă să se destrame.

În Parlamentul European e nevoie de vocile celor uitați, ignorați și lăsați în urmă. Vrem o Europă care asigură tuturor demnitate și egalitate la serviciu, la spital, la școală, pe stradă, acasă. Luptăm pentru zecile de milioane de europeni care trăiesc cu grija zilei de mâine. Opoziția de dreapta din România reduce Uniunea Europeană la apărarea pieței libere și lupta anticorupție, dar ignoră sărăcia și subdezvoltarea pe care o Europă socială le-ar putea elimina. PSD și ALDE nu apără interesele Românei în Uniunea Europeană pentru că scopul lor este să nu mai dea socoteală în fața legii. Credem că este nevoie atât de corectitudine și integritate, cât și de dezvoltare economică echilibrată. Acestea sunt posibile doar într-o Europă unită și solidară. De aceea, suntem pro-europeni, democrați și solidari, în egală măsură!

Europa noastră va asigura slujbe și condiții de viață decente. O vom construi apărând drepturile angajaților, ale celor discriminați pe piața muncii și ale celor marginalizați social.

Vrem o economie europeană solidă, în care decalajele dintre țări, regiuni, comunități, dintre orașe și sate să se reducă în ritm susținut. De aceea, susținem investiții majore în infrastructură și servicii publice, o reformă fiscală la nivel comunitar care să elimine paradisurile fiscale și practicile evazioniste, o reformă a zonei Euro pentru o mai bună coordonare între politicile monetare și cele fiscale.

Europa noastră va fi ecologică. Susținem o tranziție rapidă și echitabilă către surse de energie curată și o economie circulară cu emisii scăzute de carbon; susținem protejarea resurselor naturale, a habitatelor și biodiversității și încurajarea unui stil de viață și de consum responsabile; susținem creșterea investițiilor în contracararea și reducerea pagubelor asociate schimbărilor climatice, precum deșertificarea, inundațiile sau eroziunea costieră.

Susținem reorientarea Politicii Agricole Comune pentru a sprijini țăranii, producătorii medii și mici, dar și cooperativele. Agricultura sustenabilă va proteja mediul pentru a produce hrană mai sănătoasă și pentru a garanta un trai decent pentru numeroasele gospodării și pentru agricultori români.

Europa noastră respectă demnitatea umană. Vom proteja drepturile și libertățile fundamentale, militând pentru o legislație curajoasă și pentru instituții și programe publice capabile să le susțină.

Europa noastră este Europa viitorului. Propunem un nou contract social cu tinerele și tinerii europeni, prin îmbunătățirea posibilităților de a călători, studia, lucra și participa la democrația europeană.

În parteneriat cu partide, sindicate, asociații profesionale, ONG-uri și mișcări sociale europene, dorim să construim o forță care să lupte pentru bunăstare, democrație și solidaritate, împotriva inegalității și sărăciei, naționalismului șovin și intereselor de afaceri ce amenință viitorul Uniunii Europene.

O Europă mai bună este posibilă! România va prospera doar într-o astfel de Europă și o vom construi împreună.

 

Ce le propunem cetățenilor români și europeni?

 

1. Salarizare decentă și protecția tuturor lucrătorilor

Milităm pentru protejarea drepturilor angajaților, ale celor excluși de pe piața muncii, ale celor dezavantajați și marginalizați social și ale lucrătorilor independenți, activi pe piața comună europeană. Propunem următoarele măsuri:

1. Pachetul pentru lucrători care include: un salariu minim european, săptămâna de lucru de 35 ore și 35 zile de vacanță pentru toți cei care muncesc pe teritoriul Uniunii Europene;
2. Dreptul la plată decentă și egală pentru cei care fac aceeași muncă, oriunde în Uniunea Europeană;
3. Coordonarea și uniformizarea standardelor la nivel european, cu scopul de a garanta lucrătorilor o protecție legală și socială adecvată și suficientă pentru o viață demnă, pedepsirea severă a abuzurilor angajatorilor, negocierea colectivă între sindicate și patronate, dar și reglementarea drepturilor muncitorilor prin legislație la nivel comunitar;
4. Implementarea judicioasă (și extinderea în viitor) în fiecare stat membru a recentei Directive privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care va promova echilibrul de gen prin îmbunătățirea drepturilor, prezența și calitatea activității femeilor pe piața muncii printr-o mai bună divizare a responsabilităților casnice în tandem cu recunoașterea legală a muncii îngrijitorilor informali, o categorie de muncitori până acum ignorată și lipsită de protecție socială adecvată;
5. Ne dorim un vot rapid în cadrul Consiliului Uniunii Europene cu privire la înființarea Autorității Europene pentru Muncă și susținem asumarea de către aceasta a unui rol maximal în protejarea drepturilor muncitorilor europeni.

 

2. Solidaritate socială adevărată

Până acum, Europa s-a concentrat pe o legislație comunitară obligatorie doar în domeniul comercial și economico-financiar, ignorând reglementarea drepturilor sociale. Acest lucru este însă dorit de majoritatea covârșitoare a populației europene. Europa nu trebuie să funcționeze numai în favoarea capitalului. Pentru a corecta acest dezechilibru și a construi o Europă Socială care să servească intereselor tuturor, susținem:

1. Măsuri de protecție a copiilor împotriva sărăciei şi a violenței și pentru reducerea inegalităților, prin implementarea corectă a strategiilor și legislației europene privitoare la protecția copiilor. Oriunde s-ar naște în Europa, copiii trebuie să aibă oportunități și acces egal la măsuri de protecție socială. Vom acționa în vederea anulării legilor discriminatorii, precum cea propusă de Austria, prin care alocațiile copiilor lucrătorilor români care locuiesc în România sunt mai mici decât cele ale copiilor austrieci;
2. Implementarea Strategiei Europene a Dizabilității 2020-2030 și a Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități care garantează că alegerile la nivel european și național sunt organizate în așa fel încât să fie accesibile și incluzive, permițând participarea deplină a persoanelor cu dizabilități;
3. Promovarea, prin fonduri europene, a principiilor egalității de oportunități și ne-discriminării, inclusiv prin susținerea procesului de dezinstituționalizare în statele membre, dar și prin strategii și programe transnaționale. Milităm pentru adoptarea de urgență a Directivei privind combaterea discriminării pe orizontală;
4. Consolidarea circulației libere a persoanelor și respectarea drepturilor lor sociale, culturale și economice la nivel european;
5. Crearea unor parteneriate socio-economice strategice cu țările în care trăiesc comunități mari de cetățeni români, pentru apărarea drepturilor acestora, o mai bună integrare a lor în comunitățile gazdă, precum și susținerea participării lor politice, sociale, culturale și economice în țările gazdă și în România;
6. Adoptarea unui Plan pentru Economie Socială care să contribuie inclusiv la reducerea decalajelor și sub-dezvoltării economice din cadrul noilor state membre și să susțină tranziția spre o economie socială și solidară – o economie în care întreprinderile să fie deținute de lucrători, consumatori și mici producători în toate domeniile, o economie în care cooperativele și organizațiile mutualiste și de ajutor reciproc să se bucure de susținere;

 

3. Reformă fiscală

Statele cu cea mai injustă distribuție a veniturilor, precum România, sunt și cele care au cel mai redus nivel al încasărilor bugetare. Este în interesul României ca acest cerc vicios să fie întrerupt prin reguli fiscale comune la nivel european și armonizare fiscală la nivel comunitar. Numai prin coordonare se pot aborda eficient problemele prețurilor de transfer și problema evaziunii fiscale prin folosirea paradisurilor fiscale intra- și extra-comunitare. Capitalul este organizat la nivel transnațional, deci taxarea adecvată a acestuia trebuie făcută la același nivel.

Susținem o reglementare fiscală mai fermă la nivelul întregii Uniuni, prin măsuri ce vizează direct:

• Sustragerea de la plata impozitelor, prin aplicarea strictă a principiului taxării profiturilor în țara în care acestea sunt generate;
• Taxe pe tranzacțiile financiare transfrontaliere și lupta împotriva paradisurilor fiscale intra- și extra-comunitare;
• Un buget european comun care să funcționeze ca o forță de stabilizare contra-ciclică în perioade de criză;
• Contracararea spălării banilor prin tranzacții financiare transfrontaliere.

Suntem conștienți că niciun proiect de reglementare fiscală cu adevărat eficientă la nivel european nu are șanse de a fi adoptat atât timp cât deciziile în domeniul fiscal se pot lua doar printr-un vot unanim al tuturor statelor membre. De aceea, susținem recenta propunere a Comisiei Europene de a trece treptat la un sistem de vot cu majoritate calificată în acest domeniu și de a acorda Parlamentului European rolul de co-decident.

 

4. O politică macroeconomică în favoarea investițiilor publice

Este necesară reforma substanțială a regulilor Compactului Fiscal European (urmaș al Pactului de Stabilitate și Creștere), care plafonează artificial și excesiv capacitatea statelor membre de a face investiții publice în infrastructură socială, transport public, educație și cercetare.

Limitele numerice stricte (de 3% deficit general, 1% deficit structural și 60% datorie publică) sunt lipsite de o reală însemnătate economică asupra politicilor fiscale ale statelor membre.

În schimb, considerăm că noile reguli ar trebui să evalueze:

• Sustenabilitatea (și nu nivelul) datoriei publice, astfel încât statul să se poată împrumuta cu o rată a dobânzii, în primul rând, mai mică decât dobânda pe care o plătește pe datoria existentă și, în al doilea rând, mai mică decât rata de creștere a PIB-ului;
• „Valoarea netă” a unui stat, în sensul că nivelul datoriei publice trebuie raportat la activele unei țări, deoarece activele pot fi mai mari decât datoria, oricât de mare ar fi aceasta;
• Calitatea/oportunitatea (și nu cantitatea) investițiilor publice care vor conduce la creșterea deficitului. Dacă un stat va realiza investiții care vor conduce la creșterea productivității economice, nicio limită de deficit sau de datorie publică nu ar trebui să împiedice realizarea acestor investiții, mai ales dacă ele nu pot fi satisfăcute de către investitori privați;
• Prioritizarea investițiilor publice în tranziția energetică (dată fiind criza schimbărilor climatice) și excluderea acestora din calculul deficitului public.

 

5. Reformă a zonei Euro

Zona Euro este o construcție incompletă deoarece nu include un buget comun care să poată contrabalansa șocurile financiare/economice asimetrice cu care se vor confrunta,  mai devreme sau mai târziu, statele membre. Mandatul Băncii Centrale Europene trebuie regândit pentru a încorpora schimbările structurale din sistemul financiar european, schimbări care afectează direct piețele titlurilor de stat ale ţărilor membre prin rolul de „activ sigur” pe care titlurile de stat îl au în momente de criză.

Susținem reforma mandatului Băncii Centrale Europene, astfel încât acesta să includă:

• Responsabilități de a proteja statutul de „activ sigur” al titlurilor de stat naționale, prin intervenții directe (cum face, de exemplu, Banca Centrală a Angliei). Fără acesta, statele membre pot pierde rapid spațiul fiscal (mai ales în momente de criză) chiar dacă au avut politici fiscale responsabile înainte de criză;
• Responsabilități specifice de a accelera tranziția către un sistem financiar „‘verde”’, prin politici macro prudențiale „verzi” și un cadru de implementare a politicilor monetare care să penalizeze activele „maro” (brown assets).

Numai o capacitate fiscală comună, consistentă și automată (non-discreționară) ar putea compensa restricțiile. Considerăm că România nu trebuie să adopte moneda Euro până când nu se va adopta o politică fiscală comună. Potențialele beneficii ale adoptării (eliminarea costurilor de tranzacție, piețe financiare integrate și o mai mare stabilitate a prețurilor) nu pot compensa evidentele neajunsuri cauzate de lipsa instrumentului de politică monetară, constrângerea politicii fiscale naționale și prețuri stabilizate la un nivel superior (deoarece vor tinde să se alinieze cu cele din restul zonei Euro).

 

6. O Europă ecologică

Susținem dreptul la un mediu curat. Natura nu este de vânzare, nu este un bun de consum sau de exploatat. Natura trebuie protejată, iar cetățenii europeni au dreptul de a trăi într-un mediu curat și sustenabil. Europa trebuie să continue politicile comune pentru implementarea Acordului de la Paris privind Schimbările Climatice.

În vederea realizării acestor obiective, propunem următoarele:

• O tranziție energetică justă din punct de vedere social. În paralel cu măsuri drastice de reducere a emisiilor poluante și reciclare, este nevoie de reducerea inegalităților sociale și disparităților regionale care vulnerabilizează în special categoriile marginalizate în fața impactului schimbărilor climatice (inundații, canicule, alunecări de teren, incendii, deșertificare etc.);
• O abordare integrată a interdependenței problemelor sociale, economice și de mediu prin prioritizarea unor investiții masive în tranziția către tehnologia verde, în educație și reconversie profesională pentru locurile de muncă verzi, în locuințe eficiente energetic și măsuri economice și sociale de eliminare a sărăciei energetice prin coordonare și ghidare la nivel comunitar;
• O politică europeană comună responsabilă a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră care să pună accentul pe investiții în continuarea tranziției către producerea, stocarea și folosirea transfrontalieră a surselor de energie regenerabile, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea și îmbunătățirea rețelelor urbane de transport în comun și a infrastructurii nepoluante, încurajarea transportului de marfă pe calea ferată și pe apă, precum și taxarea progresivă a emisiilor de carbon;
• Implicarea activă în protecția biodiversității, prin solicitarea creșterii finanțării programului european Natura 2000 pentru arii protejate, în paralel cu încurajarea unei politici de reîmpădurire la nivelul întregului continent şi de restaurare ecologică, precum și protejarea strictă a ecosistemelor sensibile, monitorizarea la nivel european a defrișărilor și a traseului lemnului pe piața comună, împreună cu elaborarea și discutarea unor sancțiuni drastice pentru activități ilegale;
• Mărirea investițiilor în economia circulară, adică reutilizarea, reconversia și reciclarea deșeurilor la nivelul Statelor Membre. Europa trebuie să încurajeze educația verde a cetățenilor, inovarea utilizării produselor comerciale și valorificarea absolută a acestora, pentru a evita depozitarea sau incinerarea deșeurilor – două tehnici care poluează și sunt foarte ineficiente economic, distrugând în același timp resursele primare.

 

7. O politică industrială comună

Economia europeană trebuie consolidată în actualul context global, în care marii jucători își susțin tot mai agresiv exportatorii și pun obstacole în calea importurilor, amenințând salariile, locurile de muncă și condițiile de muncă din UE. Din acest punct de vedere, transformarea Băncii Europene de Investiții în Bancă de Dezvoltare și coordonarea ei cu bănci naționale de dezvoltare socio-economică poate reprezenta baza financiară a acestei inițiative.

Aflată la semi-periferia producției industriale occidentale, România este expusă în mod deosebit riscului de relocalizare a producției axate pe salarii și standarde de muncă modeste. O politică industrială activă, prin instrumente adecvate și prin regândirea politicii de ajutor de stat, este necesară pentru a pune economia românească pe baze mai solide și pentru a permite salarizări adecvate costului vieții. Cu o Europă solidară, lăsăm în urmă modelul „România – țara muncii ieftine”.

 

8. Reorientare a Politicii Agricole Comune

Trebuie realizată tranziția dinspre marile exploatații spre cele care asigură slujbe decente, o distribuție echitabilă a veniturilor în acest sector, precum și standarde ridicate de mediu: fermele și producătorii medii și mici, cooperativele. Sunt necesare măsuri active de îmbunătățire a accesului micilor producători agricoli la piețele de desfacere urbane și la comerțul modern.

Utilizarea excesivă a pesticidelor ne otrăvește apa și ne distruge solurile. Este crucială integrarea tehnicilor agro-ecologice în sistemul producției de hrană; interzicerea pesticidelor periculoase; subvenționarea micilor producători locali; monitorizarea și stoparea pescuitului ilegal; descurajarea creșterii industrializate a animalelor și tratării lor în condiții inumane; eliminarea risipei de hrană și educarea cetățenilor pentru a cumpăra local, organic și sezonier. Agricultura sustenabilă ne face pe toți maisănătoși, protejează solurile, salvează albinele și readuce la viață zonele rurale.

 

9. O Europă a tinerilor

Susținem o Uniune care să asigure accesul la locuri de muncă sigure și de calitate, mai ales pentru tinerii inactivi și marginalizați (Youth Guarantee).

Fiecare tânăr trebuie sa aibă acces la locuințe adecvate, la standarde de viață de calitate, la oportunități de participare la democrația europeană (includerea unei cote de reprezentanți ai tinerilor la fiecare nivel al guvernanței europene). Susținem acordarea dreptului la vot pentru tineri la 16 ani, încurajarea și recunoașterea competențelor dobândite prin activități de voluntariat și educație nonformală și asigurarea accesului la astfel de oportunități pentru tinerii proveniți din medii vulnerabile, creșterea finanțării programului Erasmus+ și accesibilizarea fondurilor pentru organizațiile de tineret și pentru activități de participare politică și civică a tinerilor.

 

10. O Europă a locuirii demne prin asigurarea siguranței locative pentru toți

Susținem o politică europeană în ceea ce privește construcția și accesul egal la locuințe sociale pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare și soluții de locuire tranzitorie pentru cele aflate în situații de criză (victime ale abuzului domestic sau rasial, pierderea locuințelor în cazul catastrofelor naturale, evacuări, acces la locuire demnă pentru persoanele vârstnice).

Milităm pentru asigurarea de locuințe temporare și permanente pentru persoanele fără adăpost, astfel încât nimeni să nu rămână în stradă, și acces la locuire decentă pentru refugiați. Susținem construcția de locuințe publice și reglementarea chiriilor în raport cu nivelul de trai specific fiecărui stat membru.

 

11. O Europă a accesului egal la servicii de sănătate de calitate

Dreptul la sănătate este fundamental și nu trebuie pus mai prejos decât cel la proprietate ori securitate personală. Uniunea Europeană are ambiția de a se afla pe primul loc în lume ceea ce privește asigurarea accesului la servicii medicale universale și de calitate și de a eradica boli grave precum cancerul. Cu toate acestea, mulți cetățeni europeni se confruntă în fiecare zi cu lipsa medicamentelor generice sau inovative de pe piață, condiții insalubre în spitale, lipsa accesului la servicii medicale de bază și lipsa personalului medical calificat.

Creșterea inegalităților serviciilor medicale disponibile, atât între statele membre, cât și între regiuni, trebuie adresată sistemic și în mod constant, astfel încât să se garanteze accesul universal și în timp util la servicii medicale publice de calitate, la tehnologii și dispozitive medicale inovative și sigure, programe de prevenire și rețele europene de infrastructură și cercetare medicală. În acest sens, urmărim:

• Integrarea problematicilor legate de sănătate în toate politicile europene care afectează consumatorii și condițiile de muncă ale cetățenilor europeni;
• Prioritizarea finanțării adecvate a infrastructurii, serviciilor, cercetării și politicilor de prevenție în domeniul sănătății în actualul și în viitoarele bugete europene, în vederea reducerii disparităților dintre statele membre;
• Încurajarea participării și extinderea cooperării între statele membre, mai ales a celor din Centrul și Estul Europei, în cadrul unor inițiative precum Beneluxa și Valletta pentru a negocia prețuri rezonabile cu industria farmaceutică si a evalua în comun tehnologii medicale, astfel încât să se asigure sustenabilitatea bugetelor naționale și accesul pacienților la medicamente și tratamente de bună calitate;
• Încurajarea participării și extinderii Rețelelor de Referință Europene și a rețelelor de transplant în vederea îmbunătățirii colaborării medicale pentru tratarea bolilor rare și a asigurării accesului în timp util la servicii de transplant, indiferent de țara în care cetățeanul trăiește sau resursele materiale de care dispune;
• Susținerea la nivel comunitar a oportunităților de adoptare a unor bune practici pentru integrarea serviciilor medicale cu cele sociale în vederea asigurării nevoilor specifice ale pacienților cu dizabilități și a celor în vârstă (în special pentru aceia care au nevoie de îngrijiri la domiciliu), astfel încât să fie oferită îngrijire de cea mai bună calitate.

Asemenea exemple de coordonare medico-socială pot oferi un model alternativ de îngrijire în acele state membre, precum România, care se confruntă cu probleme majore în asigurarea unor servicii adecvate acestor grupuri de persoane.

 

12. Deschidere și solidaritate față de refugiați și migranți

Cerem instituțiilor europene și guvernelor țărilor membre o politică de deschidere și solidaritate faţă de cei care fug din calea războiului, a persecuției sau foametei, precum și ajutor real țărilor de graniță ale Uniunii care îi primesc. Pentru aceasta, solicităm:

• Regândirea din temelii a politicii comunitare cu privire la azil și migrație ilegală, în vederea protejării integrității fizice a migranților și azilanților care traversează Marea Mediterană;

• Contracararea eficientă a rețelelor de traficanți, inclusiv prin reforma politicilor pentru acordarea permiselor de muncă în state terțe și îmbunătățirea politicilor de ajutor și dezvoltare internațională în statele de origine;
• Evitarea riscului de exploatare fizică și politică a migranților și azilanților, prin integrarea acestora în piața comună, mai ales în contextul crizei de forță de muncă europeană care se prefigurează în următoarele decenii.

 

13. O agendă digitală curajoasă

Pentru a asigura șanse egale pentru toți într-o societate ultraconectată, este nevoie de dezvoltarea competenţelor digitale, în paralel cu susținerea dezvoltării sectorului digital european.

Robotizarea și automatizarea economiei modifică nevoile de muncă manuală din industrie și agricultură. Statele membre ale Uniuni Europene trebuie să asigure accesul la o educație digitală pentru toți, de la vârsta la care unii copii au deja acces la tehnologie în familie,  acel moment când încep să se răspândească inegalitățile în societate. În paralel, programele de formare profesională pe tot parcursul vieții trebuie să includă componenta digitală în mod real, nu doar principial, și să fie finanțate prin contribuțiile celor ce acumulează beneficiile digitalizării.

Autoritățile din Uniunea Europeană au capacități limitate de acțiune asupra companiilor străine, iar jurisdicțiile ce guvernează acțiunile lor nu reflectă întotdeauna valorile Uniunii Europene. Pentru a evita o dependenţă acută de o industrie oligopolistă, Uniunea Europeană trebuie să considere sectorul digital ca sector de interes public şi să susțină un program industrial comun ce permite consolidarea companiilor europene din sectorul digital. Această politică ar presupune identificarea filierelor de excelenţă din fiecare stat membru şi concentrarea fondurilor de cercetare şi dezvoltare europene pe acele competențe.

 

14. Bunăstare și protecție a animalelor

O parte importantă din viziunea noastră politică este reprezentată de recunoașterea drepturilor naturii și a necesității de a învăța să conviețuim în armonie cu toate ființele cu care împărțim planeta. În acest sens, susținem:

• Îmbunătățirea standardelor la nivel comunitar privind bunăstarea și sănătatea tuturor animalelor, precum și adoptarea unei legislații europene care să ofere protecție împotriva exploatării și tratamentelor inumane în toate statele membre;
• Eliminarea rapidă a utilizării cuștilor și a hormonilor pentru creșterea animalelor de fermă;
• Interzicerea hrănirii forțate a rațelor și gâștelor (pentru producția de foie gras), precum și interzicerea fermelor de blană.

Ne alăturăm organizațiilor internaționale care luptă pentru interzicerea exportului de animale vii și introducerea unor noi modele de afaceri pentru fermierii din Uniunea Europeană, mai profitabile și sustenabile pentru aceștia.

Să construim împreună o mișcare de stânga curată, autentică, europeană!

Mai multe despre Demos:

www. platforma-demos.ro

www.democratie-solidaritate.ro