În luna decembrie 2019, am aflat cu profundă mâhnire despre tragedia petrecută la o școală specială pentru deficienți de vedere: o fetiță nevăzătoare, în vârstă de 8 ani, și-a pierdut viața după ce a căzut pe scări de la etajul al doilea al internatului școlii ().
În ianuarie, au apărut informații despre anchetă (), din care aflăm cu îngrijorare că autoritățile locale se limitează la a pedepsi administrativ pedagogul de serviciu și direcțiunea școlii, ignorând problemele grave, sistemice, legate de existența școlilor speciale și de modul lor de funcționare.
Considerăm că desegregarea școlară, prin incluziunea tuturor copiilor cu dizabilități în școli de masă, constituie cea mai eficientă soluție în vederea minimizării riscurilor. În contextul în care într-o școală specială învață sute de copii, toți cu dizabilități, iar numărul pedagogilor este disproporționat de mic, copiii vor rămâne o mare parte din timp nesupravegheați, indiferent de bunele intenții ale personalului didactic și nedidactic, iar în cazul unui incendiu, cutremur sau altă situație de urgență, evacuarea în siguranță a tuturor copiilor va fi aproape imposibilă.
Într-o școală de masă, în schimb, unde numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) este redus, acești copii pot fi mult mai ușor asistați și ajutați, atât în cadrul activităților obișnuite ale școlii, cât și în eventuale situații critice.
Demos susține dreptul tuturor copiilor cu dizabilități la educație incluzivă, prin desegregare școlară treptată și incluziune în școli de masă.
Cea mai recentă inițiativă guvernamentală este o campanie de informare privind incluziunea copiilor cu dizabilități (). Sperăm ca această inițiativă să nu rămână doar la stadiul de campanie, autoritățile centrale având pârghiile necesare pentru a face schimbările sistemice de care au nevoie copiii cu dizabilități:
- Supravegherea atentă de către autorități a situației din școlile speciale, cu scopul înlăturării abuzurilor existente în aceste instituții.
- Organizarea școlilor de masă astfel încât să nu mai refuze integrarea copiilor cu dizabilități și să nu încalce dreptul copiilor la incluziune și egalitate de șanse.
- Instruirea cadrelor didactice din învățământul de masă privind modalitățile de lucru cu elevii care au CES. Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin fuziunea modulului de psihopedagogie specială (destinat acum doar cursanților doritori de a se forma ca profesori în școlile speciale) cu celelalte module psihopedagogice, astfel încât toți viitorii profesori să studieze şi psihopedagogia specială.
- Desegregarea școlară, prin suplimentarea profesorilor de sprijin în școlile de masă și prin reorientarea treptată a finanțării destinate acum școlilor speciale către facilitarea angajării specialiștilor în școli de masă.
- Asigurarea accesului tuturor elevilor cu CES la tehnologii asistive.
- Accesibilizarea corespunzătoare, conform standardelor europene, a tuturor școlilor, astfel încât elevii cu dizabilități să se poată deplasa singuri prin clădirile în care învață, fără a avea nevoie tot timpul de un însoțitor (situație descurajantă pentru elevi și costisitoare pentru instituția școlară).