Amenințate cu falimentul din cauza măsurilor de protecție sanitară și a crizei economice grave ce se prefigureaza la nivel național, dar și global, foarte multe afaceri private se află și se vor afla în pragul falimentului. Programele de asistență, mai generoase sau nu, încearcă să le salveze.
Dar chiar dacă sunt salvate, acestea vor reproduce numeroase probleme care le compromit moral, economic și social. Lucrătorii vor rămâne precari, slab remunerați și organizați, exploatați sub umbrela flexibilizării muncii, întotdeauna în favoarea patronatelor.
Este momentul să ne îndreptăm atenția către modele alternative de organizare a economiei, mai rezistente în fața șocurilor macroenconomice. Este vorba despre economia socială și solidară, reprezentată de forme cooperatiste de organizare ale lucrătorilor și lucrătoarelor. Această economie are o tradiție îndelungată și s-a răspândit în mai multe domenii, de la producție și desfacere produse, până la activitate de creditare și ajutor reciproc. În fața crizelor, aceste forme de organizare rezistă mai bine, datorită adaptabilității acestora și modelului de organizare în care există egalitate și participare și nu interese divergente între acționari, manageri și angajați.
În România sunt numeroase firme care trec prin dificultăți. Protestul firmelor din sectorul HORECA arată că sunt probleme mari în sector. Fermierii sunt în mod particular afectați de criză, pierzând piețe de desfacere. Credem că o mare parte din sectoarele economice afectate pot trece printr-un program de conversie către forme cooperatiste, trecând în administrarea lucrătorilor. Această conversie trebuie susținută de către guvern prin înființarea de structuri care să ofere consultanță, sprijin și finanțare lucrătoarelor și lucrătorilor care vor sa facă trecerea către socială și solidară, sau care doresc să înființeze forme de acest tip.
Așa cum se întâmplă în nenumărate cooperative din Vestul Europei (şi nu numai), acest gen de organizare este una ce are tendința de a păstra locurile de muncă pe termen lung, reducând șomajul pe timp de criză. Profitul, deși mult diminuat din cauza crizei, se va întoarce către persoanele în a căror proprietate se află afacerea.
Criza medicală scoate la iveală lipsurile sistemului neoliberal. Cum modelul actual nu mai merge, avem responsabilitatea să încurajăm forme de organizare economică care au rezistat de secole și au pus în centrul atenției oamenii, munca și nevoile lor, nu extragerea profitului.
[Descriere foto: Imagine cu mâini suprapuse și text: Economia socială și solidară:Calea de ieșire din criza economică]
