Demos se alătură activiștilor de mediu și solicită consilierilor Primăriei București să respingă propunerea construirii unui incinerator pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale.
Într-un oraș care nu a implementat un sistem eficient de colectare și reciclare, valorificarea energetică a deșeurilor înseamnă arderea unor resurse importante, cu consecințe grave asupra sănătății bucureștenilor. Dacă incineratorul de deșeuri susținut de dna. Gabriela Firea va fi construit, vom fi obligați să respirăm mercur, cadmiu, plumb, COV-uri, dioxine și furani, substanțe extrem de periculoase, ce pot provoca malformații congenitale și cancer la sistemul respirator, reproducător sau digestiv. Nicio instalație de incinerare, oricât de modernă și de costisitoare, nu poate asigura filtrarea totală a acestor substanțe.
O strategie de management al deșeurilor responsabilă și sustenabilă are etape foarte clare: prioritatea trebuie să fie prevenirea generării de deșeuri și reducerea lor, apoi urmează reutilizarea și reciclarea. Pe ultimul loc se situează incinerarea și depozitarea deșeurilor, opțiuni care trebuie evitate, având costuri enorme pentru mediu și pentru sănătate.
Conform Master Planului publicat pe site-ul PMB, în 2016 a fost reciclată doar 15% din cantitatea totală de deșeuri. Același document arată că operatorii de salubrizare din București nu reușesc să colecteze separat mai mult de 3% din deșeuri. În același timp, România și-a asumat o țintă de reciclare de 50% până în 2020. Dacă nu o vom îndeplini, UE va declanșa procedura de infringement care ne va costa sute de mii de euro pe zi.
În aceste condiții, este nevoie urgentă de investiții în campanii de informare și de educare a cetățenilor, de măsuri de prevenire a generării de deșeuri, de colectarea separată la sursă a deșeurilor, de implementarea strategiei „plătești-pentru-cât-arunci”, de stații de sortare a deșeurilor reciclabile și de stații MRBT (mechanical recovery biological treatment), pentru tratarea deșeurilor reziduale/mixte inevitabile. Niciuna dintre aceste măsuri nu este detaliată în Master Planul Primăriei, ci doar menționate în treacăt (pagina 351).
Legislația actuală prevede că primăriile de sector au competențe exclusive pentru colectarea și sortarea deșeurilor, inclusiv colectarea separată. Iar PMB are competențe exclusive în ceea ce privește operațiile de tratare a deșeurilor. Acest haos administrativ provoacă situația dezastruoasă în care se găsește capitala în ceea ce privește salubrizarea. În loc să propună măsuri concrete pentru a eficientiza acest flux și pentru a garanta îndeplinirea țintei de reciclare de 50%, Primăria dorește construirea unui incinerator care să ardă deșeurile colectate de fiecare sector în parte. Master Planul prevede cantități obligatorii de deșeuri pentru incinerare (zeci de mii de tone pe an pentru fiecare sector) și sancțiuni financiare în cazul nerespectării acestor cantități. Această strategie este iresponsabilă cu mediul și nesustenabilă: incineratorul are nevoie de deșeuri pentru a funcționa dar primăriile de sector au obligația de a recicla din ce în ce mai mult, ceea ce va diminua cantitatea de deșeuri rămase pentru incinerare.
În plus, eficiența unui incinerator este dată de puterea calorică necesară producerii energiei care rezultă în urma arderii deșeurilor. Master Planul Primăriei estimează investiția necesară proiectului pe baza unor calcule neclare și incerte ale puterii calorice (pagina 356), și lasă loc la interpretări în ceea ce privește componența deșeurilor care să asigure o putere calorică acceptabilă – deșeuri organice versus materiale plastice. Incineratorul va crea o situație fără ieșire: pentru a fi eficient, va avea nevoie de arderea unor cantități tot mai mari de deșeuri, inclusiv a unor deșeuri care ar fi putut fi reciclate. Iar arderea plasticului este foarte toxică.
Demos consideră că investiția a sute de milioane de euro într-un incinerator este dezastruoasă pentru mediu și pentru sănătate, inutilă, ineficientă pe termen lung, foarte costisitoare și subminează toate eforturile pentru prevenire, colectare separată și reciclare.
Pentru toate aceste motive, Demos trage un semnal de alarmă și cere Consiliului Primăriei Capitalei să respingă acest proiect și să adopte măsuri de tip zero-waste la nivel municipal pentru reducerea cantității de deșeuri produse. Dintre acestea enumerăm: măsuri de prevenire (de exemplu, stimulente fiscale pentru reparatori și croitori, ajutoare de minimis pentru magazine de tip zero-waste, echiparea școlilor și instituțiilor publice cu cișmele pentru reducerea consumului de apă îmbuteliată în sticle de plastic), investiții în centrale cu energie solară pentru toate instituțiile publice în locul folosirii energiei din deșeuri, sortarea deșeurilor în propria locuință, colectarea separată a deșeurilor la sursă, mineritul urban, sistemul „plătești-pentru-cât-arunci”, centre de reparații (încurajarea refolosirii produselor în locul aruncării lor), grădini urbane prevăzute cu compostoare comunitare (pentru transformarea în îngrășământ a deșeurilor organice din gospodării și a deșeurilor verzi colectate din parcuri și spații verzi), drepturi şi recunoaștere pentru sistemul informal de reciclare.
Prioritizarea investiției într-un incinerator în detrimentul unor măsuri sustenabile pune în pericol viitorul orașului. Bucureștiul se va îndepărta și mai mult de viziunea unui oraș modern, verde, curat, care pune accent pe sănătatea oamenilor, care creează locuri de muncă în economia circulară, care găzduiește o comunitate de cetățeni informați, responsabili cu mediul și respectuoși față de resursele orașului.
