Activitățile umane sunt cauza principală a schimbărilor climatice și a încălzirii globale – este consensul la care a ajuns comunitatea științifică (https://go.nasa.gov/2UvULbs). Oamenii contribuie la degradarea mediului prin arderea combustibililor fosili, defrișări, eroziunea solului, vânat, pescuit, creșterea intensivă a animalelor, distrugerea habitatelor naturale, exploatarea irațională a resurselor, activități industriale și economice care nu respectă standardele de mediu, deversarea de substanțe toxice în apă, aer și sol.
Rata de dispariție a animalelor și plantelor este la cote alarmante. Acum un secol, 12% din suprafața terestră era ocupată de păduri tropicale. Azi, acest depozitar de biodiversitate ocupă doar 5%. Fitoplanctonul (microorganismele din oceane fără de care nu ar exista oxigen pe Pământ) a înregistrat o scădere de 40% din 1950 până acum.
Doar în anul 2016, cel mai fierbinte an documentat pana în prezent, Marele Recif de Corali a pierdut ireversibil o treime din vietăți. La o încălzire de 2 grade Celsius față de nivelul preindustrial, comunitatea științifică prezice că peste 99% din corali vor dispărea, consecințele pentru sănătatea oceanelor fiind sumbre.
Încălzirea cu 2 grade Celsius este pragul considerat „de siguranță”, pe care nu trebuie să-l depășim. Cu toate acestea, angajamentele actuale ale oamenilor politici plasează omenirea pe un traseu de încălzire de 3 grade Celsius pana în 2100. Consecințele vor fi dezastruoase.
Degradarea mediului natural are un impact major asupra oamenilor. Încălzirea globală va provoca episoade tot mai frecvente și mai intense de secetă și inundații. Pe lângă efectul asupra alimentației publice, fragilizarea sistemelor agricole va crește tensiunile sociale. Un alt efect negativ este topirea calotelor glaciare și a ghețarilor montani. Creșterea nivelului mării va obliga locuitorii zonelor de coastă să emigreze. Dacă valul de migrație din ultimii ani a produs conflicte sociale și politice, e greu de imaginat ce s-ar petrece în cazul unui influx de nou-veniți de 10 sau de 100 de ori mai mare.
Persoanele care vor suferi cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice nu sunt persoanele care le-au provocat. Societățile subdezvoltate au emis de-a lungul istoriei o cantitate mult mai mică de gaze cu efect de seră în comparație cu țările dezvoltate. Acestea au acum datoria de a favoriza un mediu politic și economic internațional care să redreseze dezavantajul cu care se confruntă populațiile cele mai vulnerabile.
Sistemul economic actual este construit pe ficțiunea că poate exista creștere economică nelimitată pe o planetă cu resurse limitate și se concentrează exclusiv pe generarea privată de profit, fără a lua în calcul costurile de mediu. Industriile poluatoare (industria exploatării de cărbune sau petrol) influențează decidenții politici să amâne sau să atenueze răspunsurile necesare combaterii crizei ecologice. În vederea menținerii propriilor profituri și în ciuda tuturor semnalelor de alarma trase de oamenii de știință, o pătură foarte restrânsă de persoane – reprezentanți ai marilor interese de afaceri – e dispusă să pericliteze viitorul următoarelor generații.
Demos condamnă iresponsabilitatea politicienilor actuali care nu consideră problemele ecologice o prioritate. Este nevoie de voință politică pentru implementarea tuturor măsurilor care să asigure o tranziție către o societate mai sustenabilă și mai incluzivă. Dublată de o viziune politică bazată pe cooperare și pe recunoașterea drepturilor naturii: natura nu este un bun de consum pentru profitul unora, ci un organism viu, cu ecosisteme profund interconectate, cu care oamenii trebuie să conviețuiască în respect și armonie.
Cu ocazia Zilei Pământului, Demos își afirmă susținerea deplină pentru eforturile internaționale de limitare a degradării mediului: Acordul de la Paris (2015); Protocolul de la Montreal (1987, revizuit în 2016), Convenția de la Stockholm (2001). România trebuie să contribuie la toate inițiativele internaționale de protejare a biodiversității. Considerăm inacceptabil ca doar 1% din suprafața oceanică e desemnată ca sanctuar marin, și susținem creșterea acestei proporții cu cel puțin un ordin de mărime. Suntem împotriva extragerii de hidrocarburi din zona Arctica. Suntem solidari cu populațiile indigene care au suferit dislocări forțate sau pierderea stilului de viata din cauza unor interese financiare destructive.
La nivel național, Demos consideră prioritare măsuri precum:
- elaborarea unui plan național privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- protejarea mult mai strictă a Deltei Dunării și a altor ecosisteme sensibile;
- elaborarea unui proiect național care să stabilească pe termen lung condițiile exploatării fondului forestier;
- demararea unui efort masiv de reîmpădurire și de restaurare ecologică;
- integrarea de tehnici agroecologice în sistemul producției de hrană;
- încetarea cât mai rapidă a extragerii și arderii de cărbune și o tranziție rapidă și echitabilă către surse de energie curată;
- promovarea transportului public prin modernizarea sistemului național feroviar și a sistemelor urbane de transport public;
- tranziția către economia circulară;
- încurajarea unui stil de viață și de consum responsabile.
#mediucurat #democraţie #solidaritate #demos
